Palatul Administrativ din Bacău, edificiu martor la toate evenimentele seminificative din viaţa municipiului şi judeţului Bacău, este realizat după proiectul arhitectului Filip Xenopol, în stil eclectic de factură barocă şi este cea mai pregnantă prezenţă de arhitectură clasică din Bacău.

De aici au plecat trupele la luptă, în cele două războaie mondiale, iar în Decembrie 1989, din balconul palatului administrativ s-au strigat cuvintele “Libertate”, “Dictatura a căzut”.

Date despre Palatul Administrativ din Bacău:

• perioada construirii: 1886 .. 1890
• locaţia: Bacău, Judeţul Bacău
• stil arhitectural: eclectic

Alte episoade din seria „Clădiri istorice din România”:

Palatul Administrativ din Cluj

Palatul Administrativ din Craiova

Articolul Palatul Administrativ din Bacău apare prima dată în RO-mondo.

Palatul Administrativ din Cluj a fost construit după un proiect gândit de celebrul arhitect József Huber, într-o compoziţie de mare plasticitate, îmbinând elemente populare cu cele de factură gotică, secession şi renaştere maură.

În clădire a funcţionat Camera de Comerţ şi Industrie, în perioada 1910 – 1940 apoi, de-a lungul anilor, aici a mai funcţionat Primăria şi Sediul de Partid, până în anul 1989, iar începând cu anul 1992, Instituţia Prefectului judeţului Cluj şi Consiliul Județean.

Date despre Palatul Administrativ din Cluj:

• perioada construirii: 1910 -1911
• situat pe B-dul 21 decembrie 1989, la nr.58 și Piața Avram Iancu nr.12
• stil arhitectural: secesionist francez, cu elemente gotice și maure

Alte episoade din seria „Clădiri istorice din România”:

Palatul Administrativ din Arad

Palatul Administrativ din Craiova

Articolul Palatul Administrativ din Cluj apare prima dată în RO-mondo.

Palatul Cuza din Ruginoasa este un palat construit în stil neogotic în anul 1804, care a aparținut inițial familiei Sturdza. Acesta este situat în localitatea Ruginoasa, Iași. Actualmente este muzeu memorial dedicat Domnitorului Unirii, Alexandru Ioan Cuza.

Istoric

Satul Ruginoasa se află la o distanță de 60 km vest de municipiul Iași, între orașele Târgu Frumos și Pașcani. La sfârșitul secolului al XVII-lea, familia boierească Sturdza a cumpărat moșia de la Ruginoasa de la Duca Vodă. Timp de aproape 200 de ani a fost acolo domeniul Sturdza.

În 1862, fiul lui Săndulache Sturdza a scos la licitație clădirea și a fost cumpărată de către Alexandru Ioan Cuza. Deși l-a cumpărat pentru a-i fi reședință de vară, domnitorul a petrecut puțin timp la palat. A locuit acolo soția sa, Doamna Elena Cuza (1825-1909). Imdiat după achiziție aceasta s-a ocupat de mobilarea și decorarea încăperilor, de grădină și de acareturi. Ea a angajat meșteri pentru repararea clădirii și grădinari germani pentru refacerea parcului din jurul palatului.

Fostul domnitor a murit la începutul lui mai 1873 în orașul Heidelberg (Germania). Rămășițele sale pământești au fost aduse la Ruginoasa, potrivit ultimei sale dorințe, fiind înhumate într-un cavou amenajat lângă biserica domnească.

Dimitri Cuza (1864-1888), fiul mai mic al domnitorului, s-a sinucis la Paris în anul 1888. Corpul său neînsuflețit a fost adus la Ruginoasa de către Elena Cuza și înmormântat la dreapta tatălui său.

Osemintele domnitorului au fost strămutate de mai multe ori. În anul 1907 au fost puse în cripta amenajată în biserică, într-o cutie de argint așezată într-un sicriu de stejar. În primăvara anului 1944 au fost scoase din biserică de către un soldat din Ruginoasa și duse la Mănăstirea Curtea de Argeș. Apoi, în anul 1946, au fost depuse în Biserica Trei Ierarhi din Iași, unde s-a amenajat o criptă.

Palatul din Ruginoasa – Muzeu Memorial

Palatul este un muzeu memorial dedicat Domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza. În interior pot fi explorate camerele de oaspeți, sufrageria, apartamentele domnitorilor, biroul și biblioteca, salonul de recepție, camera copiilor și cea a servitorilor. 

Ansamblul Palatului lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa a fost inclus pe lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015. Este format din 5 obiective:

• Palatul lui Alexandru Ioan Cuza (1862)
• Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1813)
• Parcul (1813)
• Zidul de incintă (1813)
• Mormântul pregătit pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza – datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Articolul Palatul Cuza din Ruginoasa apare prima dată în RO-mondo.

Palatul Administrativ din Craiova a fost proiectat de Petre Antonescu promotor al stilului neoromanesc în arhitectură.

Este situat în zona centrală a oraşului (Piața A.I. Cuza), mărginit de clădiri monumentale vechi şi noi, care-i pun în evidenţă valoarea estetică şi urbanistică deosebită.

• perioada construirii: 1912 -1913
• stil arhitectural: neoromânesc

Alte episoade din seria „Clădiri istorice din România”:

Palatul Administrativ din Arad

Palatul Administrativ din Cluj

Articolul Palatul Administrativ din Craiova apare prima dată în RO-mondo.

Castelul Sturdza din Miclăușeni, cunoscut și sub denumirea de Palatul Sturdza, este un monument istoric de artă gotică. A fost construit între anii 1880 – 1904 de George A. Sturza și soția sa Maria. Este situat în satul Miclăușeni, la o distanță de 20 km de Roman și 65 km de municipiul Iași.

În prezent, se află în proprietatea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Este inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015.

Istoria Castelului Sturdza din Miclăușeni

Dornic să refacă clădirea conacului, George Sturdza a vândut câteva păduri și a luat un împrumut de 100.000 de lei de la Societatea de Credit Funciar Român, punând ca gaj moșia Miclăușeni. El trebuia să-și achite datoriile în monezi de aur. Între anii 1880 și 1904, George Sturdza a construit pe amplasamentul vechiului conac un frumos palat în stil neogotic târziu. Cu inspirație din castelele feudale apusene, amintind de Palatul Culturii din Iași, dar și de Palatul Domnesc din Ruginoasa.

Castelul Sturdza are o arhitectură impresionantă, cu detalii exterioare ce reiau stema familiei Sturza, inclusiv emblema lui George A. Sturza, inspirată de icoana Sfântului Gheorghe. Interiorul este de asemenea remarcabil, cu plafoane și pereți pictați cu motive geometrice și florale.

Singurul copil al lui George Sturdza și al Mariei Ghica a fost o fiică, Ecaterina. Ea s-a căsătorit în anul 1897 cu Șerban Cantacuzino, dar nu a avut copii. Soțul ei a murit în 1918, Ecaterina Cantacuzino rămânând văduvă de tânără.

În timpul primului război mondial, castelul a adăpostit un spital militar, iar Maria Ghica și Ecaterina Cantacuzino au ajutat răniții ca infirmiere. Marele compozitor George Enescu a vizitat castelul, concertând printre paturile cu răniți.

Colecțiile, războiul și devastarea castelului

În timpul existenței sale, castelul a adăpostit o serie de colecții valoroase, cum ar fi o colecție de arme și costume medievale complete, o colecție de bijuterii și o colecție de busturi în marmură de Carrara și tablouri vechi.

Un aspect remarcabil al castelului a fost Biblioteca Miclăușeană, cea mai mare bibliotecă privată din România înainte de Primul Război Mondial. Aceasta conținea aproximativ 60.000 de volume, inclusiv incunabule și ediții princeps sau foarte rare.

În anul 1944, din cauza apropierii frontului, palatul a fost părăsit de Ecaterina Cantacuzino, care a luat cu ea odoarele bisericii construite de marele logofăt Dimitrie Sturza la 1823. Ea a refuzat inițial să evacueze biblioteca de mare valoare pe care o adăpostea castelul, predând ulterior Episcopiei Romanului două inventare ale bibliotecii.

În iarna anului 1944, au staționat în castel prizonieri nemți. Castelul a fost devastat apoi de soldații ruși care au folosit multe cărți valoroase pe post de combustibil în sobe. Alte volume au fost vândute unor magazine din Târgu Frumos, unde au fost folosite pentru împachetarea mărfurilor.

Din cele aproximativ 60.000 de volume, doar câteva mii au supraviețuit. Pe lângă cărți, au dispărut din castel piese de mobilier și cea mai mare parte din colecțiile familiei Sturdza.

Restaurarea castelului: restaurant, cazare, evenimente

În ciuda tuturor acestor provocări, Castelul Sturdza de la Miclăușeni a fost restaurat și este acum o atracție turistică populară. La restaurantul castelului, oaspeții pot savura preparate tradiționale românești într-un cadru cu adevărat regal. Casa Macrina, o clădire istorică situată în apropierea castelului, a fost amenajată pentru a oferi cazare confortabilă pentru vizitatori. La magazinul castelului, vizitatorii pot achiziționa produse făcute de călugărițele Mănăstirii Miclăușeni.

Castelul Sturdza din Miclăușeni este de asemenea, în fiecare an, gazda unor evenimente culturale și istorice. Un târg de primăvară, un festival și un târg de carte pentru copii, spectacole de teatru în aer liber, dans și muzică de epocă, un târg de antichități și unul al meșteșugarilor.

Articolul Castelul Sturdza din Miclăușeni apare prima dată în RO-mondo.

Odinioară epicentrul puterii politice și culturale în această regiune, Curtea Domnească din Piatra Neamț a fost construită în secolul al XIV-lea. Era reședința domnitorilor locali și un centru de luare a deciziilor importante.

Era înconjurată de ziduri solide și avea o arhitectură distinctivă, care reflecta în mod clar statutul înalt al ctitorilor. Curtea princiară reprezenta un simbol al puterii și autorității. Era un loc în care se desfășurau ceremonii și evenimente importante.

Construcția și caracteristicile arhitecturale

Prima atestare documentară a Curții Domnești de la Piatra Neamț apare în anul 1491. Într-un document emis de Ștefan cel Mare in care face danie trei sate Mănăstirii Tazlău.

Situate pe un mic platou în jurul căruia s-a dezvoltat actualul oraș, inițial construcțiile nu au fost impunătoare, abia dupa anul 1480 s-a ridicat pe vechile edificii alcătuirea constructivă care se mai păstrează și astăzi.

Biserica a fost construită între anii 1497-1498, inițial ca paraclis al fostei Curți Domnești și reprezintă unul din cele mai reușite monumente moldovenești. Are plan dreptunghiular, fațadele impresionează prin decorația originară în ceramică policromă, iar ancadramentele vădesc influența goticului.

Turnul-clopotniță a fost ridicat în anul 1499 din piatră brută având o înălțime de 19 m. Multă vreme a fost cea mai înaltă construcție din oraș, de unde se putea observa întreaga vale a Bistriței.

De asemenea, din Curtea Domnească din Piatra Neamț se mai păstreaza fragmente din latura sudică a zidului de incintă și colțul de nord-vest al pivnițelor palatului care cuprind o încăpere de acces, un coridor lung și patru galerii.

Declinul și restaurarea Curții Princiare

Curtea Domnească de la Piatra Neamț și-a îndeplinit funcțiile specifice până în secolul al XVII-lea după domnia lui Vasile Lupu. În perioada ulterioară are loc dispariția treptată a ansamblului prin reamenajarea locului și apariția construcțiilor noi. Astfel că, în anul 1893, pe temelia fostei Curți Domnești s-a construit Liceul “Petru Rareș”.

În ultimele decenii, s-au făcut eforturi susținute pentru restaurarea curții și pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural și istoric al orașului. Astăzi, complexul arhitectural este o atracție turistică populară și un simbol al mândriei și identității locale.

Articolul Curtea Domnească din Piatra Neamț apare prima dată în RO-mondo.