Politica în România interbelică, ep. 01

Politica în România interbelică a fost de o complexitate deosebită. Căutându-se asigurarea unei structuri instituționale adecvată noilor cerințe ale progresului, viața politică din acea perioadă a fost plină de schimbări și reforme:

  • după modificarea Constituției în 1917 a fost deschisă calea unei reforme electorale;
  • nu au lipsit manifestările de extremă dreapta sau stânga, deși viața politică internă a evoluat în limitele curentului democratic;
  • au activat și unele partide și formațiuni ale minorităților naționale – Partidul Maghiar, Uniunea Maghiară, Partidul German, Partidul Popular Șvăbesc, Uniunea Evreilor;
  • partidele conservatoare au dispărut de pe scena politică;
  • la 16 decembrie 1918, a fost adoptat un decret lege ce prevedea votul universal direct și secret pentru toți locuitorii, începând cu vârsta de 21 de ani – excepție făcând femeile, magistrații și ofițerii;
  • s-au succedat 38 de guverne conduse, între alții de Alexandru Averescu, Alexandru Marghiloman, Constantin Coandă, Ion I.C. Brătianu, Arthur Văitoianu, Alexandru Vaida-Voievod, Take Ionescu, Vintilă Brătianu, Iuliu Maniu, Nicolae Iorga, Constantin Argetoianu, I. Gh. Duca, Gheorghe Tătărescu, Armand Călinescu.

În acest episod sunt incluse o serie de fotografii din acea perioadă în care este prezentat Nicolae Iorga alături de alte personalități sau de alegători:

  • împreună cu Regele Carol al II-lea și Regele George al II-lea al Greciei
  • la serbările Astrei de la Aiud, 3 aprilie 1936
  • la Societatea de Radio, între Carol al II-lea și Mihail Sadoveanu
  • împreună cu profesorul G. Avakian, la Callatis
  • în uniforma de soldat voluntar, în 1913
  • într-un grup de studenți ai școlii române de la Fontenay-aux-Roses
  • între alegători, 1931